joi, 25 august 2011

No matter what happens
Even when the sky is falling down
I'll promise you
That I'll never let you go.

joi, 11 august 2011

Iubire.

Vreau un iubit pe care nu va trebui să-l iubesc cu adevărat. Vreau un băiat care să fie atât de beat încât să nu-mi arunce un “te iubesc” doar pentru că se simte obligat. Şi dacă nu se poate aşa, o să învăţ că săruturile nu înseamnă mereu ceva, că promisiunile se pot încălca, şi că iubirea e un alt mod de a spune: “Vreau să te fac să suferi!”.
Cineva mi-a spus odată că trandafirul e un simbol al iubirii. Dar trandafirul se ofileşte şi moare. Cum rămâne cu iubirea după aceea? Aha… am prins ideea: nu se poate explica, e ca magia. Dar magia de cele mai multe ori e doar o iluzie.
Sentimentul asta nu m-a plictisit, nu mă plictiseşte, doar că mă dezamăgeste zi de zi. Şi de vină pentru toate deziluziile numite în mod greşit “iubire” sunt de vină doar basmele cu ale lor cenuşărese, prinţi fermecători, nunţi de vis şi cai albi.
Cine are nevoie de iubire?
Mintea pare să nu-ţi mai funcţioneze, genunchii îţi tremură, slăbeşti, ai impresia că inima o să ţi se oprească sau o să-ţi sară din piept, rămâi fără cuvinte, ochii ţi se umezesc. E doar ca un fel de boală şi, pe lângă toate căcaturile, la sfârşit nu-ţi dai seama că există motive mult mai serioase de a plânge.

Gataa!

Incep sa detest sa fiu trezita dimineata. Inainte nu era nici o problema. Raspundeam la telefon, ma duceam imediat in camera la maica-mea sa vad ce vrea, ma duceam pana la geam sa vad de ce urla nu stiu care vecin. Era ok…
Dar de la o vreme incoace sunt trezita doar pentru niste imbecilitati. In sinea mea… ma gandesc si eu ca somnul e o parte foarte importanta. E atat de importanta incat trebuie sa ai un motiv destul de bun ca sa ma trezesti… sau nu!?!
Eu, sincer, nu-mi aduc aminte sa fi trezit pe cineva si sa-l tin in telefon mai mult de cateva secunde: “Dormeai? Ok… imi dai un mesaj cand te trezesti.” Cam la asta se limiteaza conversatiile mele matinale cand am nevoie de oameni. In schimb… unii ma suna sa-mi frece menta. Ba fratilor… menta o frec si eu toata ziua. N-am nevoie de ajutor. Acum sincer vorbind… chiar se merita sa-ti bubuie capul toata ziua pentru ca n-ai dormit suficient? Nu! Din seara asta ma pis pe toti si-mi dau telefonul pe silentios. Nici musca sa nu o aud c-o trimit la culcare.

vineri, 10 iunie 2011

Ajung acasă. Mă descalţ şi mă uit dacă este cineva. Învârt cheia în uşă şi dau telefonul pe... silent, că n-am chef de nimeni. Apoi deschid laptopu'. Merg şi la bucătărie, iau frigiderul la control. Îmi scot să-mi fac un sandviş. Las lucrurile pe masă şi îmi pun muzică. Este 1, deci sperăm că nu se supără nimeni dacă dau la maxim. Sau? E, oricum nu contează.

Îmi fac sandvişul, dau muzica încet, mă aşez în pat şi caut telecomanda. O găsesc sub mine după vreo cinci minute. Dau drumu' la TV şi încep să butonez, în speranţa că o să găsesc ceva interesant. Până la urmă, las pe Animal Planet şi îmi continui... micul dejun. În acelaşi timp scriu şi un mesaj şi... mi se pare că aud ceva. Zic că iar delirez şi-mi văd de treabă, că doar s-a mai întâmplat să mi se pară.

După vreo 10 minute, aud acelaşi sunet. Ies pe hol şi fixez cu privirea uşa. De acolo se aude. Mă uit pe vizor, nu e nimeni.
"Da, deci mi s-a părut."
Mă duc spre pat, iar se aude. Ce Dumnezeu?! Merg iar la uşă şi dau s-o deschid şi îmi dau seama că se împinge ceva sau cineva în uşă. Băăăi, wtf? E o glumă? Dacă da, e una extrem de proastă! Ma uit pe vizor si vad ca un barbat mare si in negru + beat tot se clatina pe hol.:mai ales ca se da la usa mea.!

O, da. Ce fac? Chem poliţia? O să par stupidă. Chem pe cineva să-l ia de acolo? Poate e periculos. Bine, nu fac nimic, poate pleacă. Închid uşa , de două ori. Ce să fac? Mă duc îngrozită la baie, îmi fac un duş. Mă plimb prin casă în prosop şi papucei şi aud un fâşâit, apoi câţiva paşi, uşa de la lift care s-a trântit zgomotos şi liftul care pleacă. Deschid uşa, nu mai era nimeni acolo. Totuşi, mirosea a băutură şi a... nu ştiu cum să spun eu... pişat. Îmi pun mâna la nas şi intru în casă repede, să nu cumva să intre şi mirosul.
Habar n-am cine este nenea, de unde a apărut şi cum a intrat în scară. Bănuiesc că nu a rupt uşa, nu? Deci, logic, cineva i-a dat drumu'. Ori a intrat cu cineva, deşi este puţin probabil.

O dimineatsa..

Am adormit cu muzică... a cântat toată noaptea. Am visat frumos şi am dormit excelent. M-am trezit de dimineaţă cu chef de dat ordine. Parcă l-am auzit pe tata pe la 6 că mi-a zis "Pa, ai grijă de tine, ţi-am lăsat bani pe birou". Deci rămăsesem cu mama, e logic. Încep s-o strig prin casă... "Mamaaa, unde eeeeşti?". Nimic. OMAGA. Băi, ce Dumnezeu? Sunt singură? Doamne, chiar trebuie să le fac eu pe toate? Ce oameni, ce oameni..

Merg la baie, îmi prind părul şi mă spăl pe faţă şi pe dinţi şi după mă duc la bucătărie să văd ce am prin frigider. Deschid uşa... parcă şi un sandviş (frate, ce aiurea sună, da' aşa cică e corect) era greu de făcut. Chiar şi aşa, îmi iau ingredientele, le pun pe masă. Parcă am poftă şi de nişte ouă... Iau şi două ouă. Le spăl şi le las în prosop, până puneam tigaia pe foc. Mă spăl pe mâini (nu ştiu de ce, dar fac asta foarte des) şi dau să mă şterg cu prosopul. Ouăle o iau la vale. Reuşesc să prind unul, celălalt se sparge. Şterg imediat (nu de alta, dar altfel uitam) şi scot altul. Aceeaşi poveste, numai că acum le-am pus pe amândouă pe aragaz. Dau să spăl roşia, o pun în prosop, iar mă spăl pe mâini, iar dau să mă şterg şi dau şi roşia pe jos. Acum, problemă. Nu o găsesc. Zic "Eh, las', c-o găsesc eu" şi mă duc la aragaz să-mi fac ouăle.

Le pun în tigaie, mă feresc de ulei şi, când mă dau înapoi, calc în roşie. Cum a apărut acolo, habar n-am. Curăţ şi roşia de jos . În timpul ăsta, ouăle se făcuseră, dar îmi era frică să le iau pentru că sărea uleiul pe mine. "Le mai las două-trei minute, că nu-i bai". Între timp, îmi faceam sandvişul. Scap şunca jos, apoi scap şi frunza de salată, dau şi roşia... şi puţină brânză dau pe jos... apoi mă dezechilibrez. Şi zic râzând "Îmi bag picioru'... sau mai bine nu", abandonez chestia pe masă şi îmi iau cafeaua de pe masa pe care o facuse tata. Mai pun în cană, pun puţin zahăr, lapte şi ma duc in dormitor lasand totul vraiste.si ma asez pe pat fix pe telecomanda si pleosc se aprinde teveu unde una ţipa ca idioata. Mă sperii, vărs cana de cafea... îmi propun să nu mă enervez...
Imi aduc aminte de oua care inca faceau bulbuci si pe care le pun intr.o punga cu tot restul lucrurilor de pe masaaa.deschid geamu si le dau unui caine care le mananca pe nerasuflate.
Inchid geamu si observ ca eu tot flamanda am ramas.si ma hotarasc si intru pe mess unde observ ca mari are meditatii.astept sa le termine ca poate am o sansa sa merg cu ea sa mancam.:>inca astept.....

luni, 30 mai 2011

Sii totusi........a trecut.!

Si a trecut aceea searaaaa specialaaa unde toti eram aproape si uniti(inafara de geanina.aditsa si bogdan)vorbeam toti uitand momentele in care ne certam sau ne injuram...
Seara mult asteptata a trecut.v-a veni ziua in care ne vom lua LA REVEDERE si nu pot sa nu.mi aduc aminte ziua in care toti ne.am cunoscut si acum sa o vad pe cea in care ne vom despartii venind cu pasi repezi spre noi.
Serios acuum.de ce atat de repede?!
Poate o sa fiu din coincidenta cu cineva din clasa in liceu dar nu se compara cu toti acesti ani si toti acesti colegi pe care nu.i voi mai vedea in fiecare dimineatsa cu fetele "plouate" sau sa le mai aud glumele lu bolea si bogdan....toate aceste momente nu vor fi uitate.sau poate da.dar nu de mineee.:X
Stiu ca doare.multe lacrimi.pagini scrise de mine cu mult timp in urma despre aceasta zi care va veni.si?pentru ce?nu pot opri timpul.nu pot face nimic.
Stiu ca viatsa merge inainte dar sunt 8 ANI mari si lati.!!!!!!!!!!!!!!!!
Vreau sa va spun ca va iubesc orice ati face.:X

marți, 24 mai 2011

Stii tu.....

Ai considerat întotdeauna că eşti cea mai bună. Nu am vrut să te contrazic. Te-am lăsat să trăieşti în lumea ta plină de superficialitate. Orgoliul ţi se varsă prin scurgerile de preaplin. Nu ştiu cum ai loc de tine, în tine. Te reverşi. Arunci asupra celorlalţi frustrările tale şi umezeşti umerii încărcaţi ai celor pe care îi consideri prieteni, dar nu ai admis niciodată că ai făcut asta. Ba mai mult, te-ai descurcat întotdeauna singură şi, chiar de ştiai că greşeşti, ai refuzat ajutor preţios. Ai mers drept şi uite, ai dat cu nasul de zidul nepăsării.



Ce, scumpa mea, ai rămas singură? Poate că trebuia să te gândeşti la asta când ai călcat peste capetele celor care îţi ascultau chiar şi cele mai mari minciuni. N-ai ştiut, draga mea să fii sinceră niciodată, tu înfloreai până şi minciunile. În schimb, ai pretins întotdeauna ca oamenii din jurul tău să fie sinceri şi întotdeauna săritori, chiar şi după ce ai refuzat în scârbă mâna ce ţi-au întins-o de atâtea ori. Poate ar trebui să-ţi dea de gândit că oamenii nu-ţi mai răspund la telefoane şi până şi simplele conversaţii pe messenger par scrise în grabă.



Ai stat sus, acolo, pe piedestalul tău şi nimeni n-a făcut efortul să te dea jos pentru că este evident: odată şi odată, tot o să cazi. Prea ai nasul pe sus şi uiţi că ai ajuns unde eşti numai împinsă de la spate. Termenul de "prieten" ţi-e cam străin, ai în jur numai cunoştinţe care te evită. Ce, nu-i aşa? Ba cum nu? Când ai alunecat prima dată de acolo de sus, au sărit mulţi să te ajute şi au făcut-o cu toată bunăvoinţa. Tu însă ai hotărât că, decât să accepţi o mână caldă şi câteva mângâieri pentru rănile proaspete, mai bine te retragi într-un colţ şi ţi le lingi singură. Ca o căţea, ar zice unii.


Poate şi eu am fost prostănacă şi am crezut prea mult într-un om care m-a dezamăgit de atâtea şi atâtea ori. Dar am zis să-ţi mai acord o şansă. Şi încă una, şi încă una. Până când am zis "Gata! Mi-a ajuns!". Adevărul este că mă scârbea fiecare lucru pe care-l auzeam despre tine pentru că nu mai erai cea pe care o cunoşteam. Fiecare om se mai schimbă, aşa m-am schimbat şi eu. Că atunci când te schimbi este normal să îţi speli inima de amintiri neplăcute şi să îmbraci haine noi, cu mult mai protectoare. Vezi? Mi-am luat o haină antiglonţ, pentru inimă.


Aşa cum era de aşteptat, te-ai prăbuşit de pe piedestal. De data asta, s-a spart şi el. Ai rămas singură, cu ochii deschişi. Până acum ai preferat să te minţi. Aşa faci şi acum. Poate orice om se mai minte, încercând să fie optimist. Dar nu toţi oamenii rămân singuri. Să te gândeşti bine la asta, oricum o să vezi că toate porţile o să-ţi fie trântite în nas. Măcar să fii tu fericită. Pentru că nu va mai fi nimeni acolo să observe ceva şi, când te bucuri singur, parcă nu e la fel. Şi încearcă să ne priveşti de la acelaşi nivel, muritoare de rând ce eşti. Trezeşte-te. Soarele apune şi pentru tine.

M.

Tu mi-ai spus,

Ca matematica poate insemna si iubire

Ca 1+1 nu face mereu 2,

poate insemna mai mult de atat.

Ne-am bagat sub radical de atatea ori

si niciodata nu am vrut,

sa ne ridicam la puterea a doua.



Dar eu am aflat ca inseamna si altceva:

Tu ai fost compasul care mi-a gaurit sufletul...

Nici nu stii ce durere mi-ai lasat

M-am ascuns intre doua paranteze,

departe de razele tale de cerc

Nu am mai vrut sa aud de la tine

de niciun sin sau cos

Ar trebui sa accepti ca suntem...

drepte paralele...





Vai de perpendiculara ta!
Draga, te rog sa imi spui unde esti.Te-am asteptat toata iarna si primavara.Te-ai schimbat foarte mult.Aveai un rosu-ruginiu in obraji.Acum esti mai rece.Ochii iti sunt de un albastru palid...E cald, mi-e dor de tine...mai.[3 zile:X]

joi, 19 mai 2011

We.

Nu stiu de ce am ales titlul asta. Probabil pentru ca ma simt tradata, frustrata , enervata… Este nedrept ce se petrece aici , in lume , in viata , in suflet , dar noua ne place! Momente de panica , groaza , frica, durere. Totul face parte din puzzle-ul numit viata.

Stii , e foarte enervant cand duci pe cineva in spate si il urci undeva unde nu ar fi reusit sa ajunga singur , apoi isi ia avant si se urca pe locul tau fara putina tragere de inima , fara inima. Si tu rama pe undeva pe afara , sau in cel mai rau caz aluneci si te stabilesti undeva jos , jos de tot .

Dar cineva te priveste mereu si e alaturi de tine. Cineva care tine la tine , care te asculta , te sfatuieste , care te sustine si te apara. Si toate acestea fara sa vrea rasplata. Si ar face totul ca sa nu sufar , chiar si sa renunte la locul ei din varf , si sa stea langa mine jos , de unde o sa ne ridicam amandoua cu putere.

Destinul e mereu corect

"Of course it's the alcohol.Hello!"

Cuvintele...se inghesuie, rostogolesc, imping,stau,dorm.Liniste.Sunt in urma, inainte, stagnez?Dorm, insomnie?Invalmaseala...
Douaaaaa miiii zeeeceeeee.Uh! Stiu, nu e nimic inteligent.E prostie curata.
Nu am ce zice, mai bine tac! Te rog, nu citi asta, e o pierdere de vreme, cum e blogul insusi.Te loveste plictiseala.
N-are cine a ma intelege... .Ia mouse-ul in mana, repede, da X.Il stii foarte bine, sta in coltul din dreapta sus.
Critica-ma!
Fa ce vrei!
Acum, nu sunt in stare sa zic ceva inteligent.

marți, 17 mai 2011

Uneori simti ca lipseste ceva din tine, ca s-a rupt. Te uiti in spate, sa cauti bucata lipsa si daca ai noroc, o gasesti.
Eu stiu ca am lasat ceva in urma...

Ti se poate intampla si tie sa ai momente sau chiar ore intregi in care sa nu te gandesti la nimic.Sa privesti cerul si sa nu poti spune mai mult decat un stupid: "E frumos" apoi sa te afunzi in linistea gandurilor.
Nu am postat ceva demult.Stiu. Insa m-a cuprins acum un chef nebun de excursii, de numaratu' stelelor, de plimbari interminabile si de muzica Beatles.

sâmbătă, 19 martie 2011

Acum este perioada cea mai seaca din tot anul,cand totul mi se cuvine si totusi nu vreau nimic...
Astept sa mi se umple acel gol din interior...Parca sunt intr-o continua asteptare..
Hai sa ne dam cu capul de pereti.!




....M.am pierdut...!!!

Iti vine sa crezi sau nu,
dar eu ating cerul in fiecare seara,
cu degetulmaredelapicior hihihihi

sâmbătă, 19 februarie 2011

I love milka...

Mi-am ascuns visele in cutia cu ciocolata...

De fiecare data cand mai mananc o bucata, pun un vis in locul ei.Azi am ajuns la ultima.Am mancat-o si pe aia.Oare ce sa pun in locul ei?Gata, stiu.Am inchis repede, ca nu cumva sa iasa afara ceva.Am impachetat-o si am scris pe ea 2010.Nu cred ca o s-o trimit cuiva in dar.Nici nu am sa servesc pe cineva din ea.
Tot ce stiu e ca intr-o zi, va fi goala...

miercuri, 16 februarie 2011

Addiction?

Ceai fierbinte,
Desteptator...trezirea
Ceai fierbinte,
Oglinda..cearcane
Ceai fierbinte,
Cereale cu lapte
Ceai fierbinte,
Imbracat
Ceai fierbinte,
Soseta pierduta
Ceai fierbinte,
Strada goala,frig,
REBU
Ceai fierbinte,
Scoala,geogra
test
Ceai fierbinte.
You can buy me...in the case...with a tea!
Credai ca poti sa-mi ceri orice iar eu iti voi da.Credeai ca in schimbul unui zambet eu o sa-ti ofer totul... credeai.... .Da, am fost o fraiera ca am crezut in tine.Am sa trec peste asta... .Acum e randul meu sa zambesc...:)

???

Da,stiu ca nu am mai postat de ceva vreme si nici nu am avut idei,daaar am o intrebare : poti avea un deja-vu intr-un vis?:-?

duminică, 30 ianuarie 2011

Azii.filmm:))haiosss:))

Film=Dragoste si alte dependenteee:X
Traduceree=noooo:-j:))
Oamenii=uau chiar nevorsiii:))
"Aloooo baaa traducereaaaaa.unii chiar nu stiu englezaaa:))"
Baaaa vrem traducereeeaa:))
Deci cum sa uiti traducereaaa:))pentru unii e importanta..adica defapt pentru toti pentru ca te duci la film:-?stiu si eu sa.l vezi nu sa te chinui sa traduci ce zic aia acolo cu engleza si cu accentele lor de rahat:))
Eh pana la urma a sosit si traducereaa:))dar chiar am asteptat multtt:))
O zii specialaaa:))ziua traduceriii:))

vineri, 14 ianuarie 2011

a.13.a zodie Ophiuchus:))


Pe bune?!:))sa zicemm..hai sa vedem ce zice si goagaluu:))
"

Astronomul Parke Kunkle spune ca datorita schimbarilor in alinierea Terrei datele din semnele zodiacale s au schimbat. Drept urmare a aparut al 13 lea semn zodiacal: Ophiuchus.
Kunkle spune ca din cauza ca Soarele si Pamantul se misca incet dar sigur semnele se schimba si ele gradual.
Schimbarea nu a venit peste noapte. Cele 12 semne au fost desemnate pentru diferite perioade ala anului cu aproape 3000 de ani in urma, cand astrologia era la inceput si de atunci pozitia Pamantului in relatie cu Soarele s a modificat.
Chiar daca semnul sub care multi oameni s au nascut acum e diferit asta nu o sa afecteze prezicerile horoscopului( pentru cine crede in ele desigur), citand NBC ul.

Vezi mai jos daca semnul tau zodiacal s-a schimbat!

Noile date:

Capricorn: 20 Ian – 16 Feb.
Varsator: 16 Feb. – 11 Mar.
Pesti: 11 Mar. – 18 Apr.
Berbec: 18 Apr. – 13 Mai
Taur: 13 Mai – 21 Iun.
Gemeni: 21 Iun. -20 Iul.
Rac: 20 Iul. – 10 Aug.
Leu: 10 Aug. – 16 Sept.
Fecioara: 16 Sept. – 30 Oct.
Balanta:30 Oct. – 23 Nov.
Scorpion: 23 Nov. – 29 Nov.
Ophiuchus: 29 Nov. – 17 Dec.
Sagetator: 17 Dec. – 20 Ian.":))

Ce bine ca eu tot leu raman:>:))

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Ray Ban:>














Pozeeee tari:>mai ales ochelarii:))

vineri, 7 ianuarie 2011

Cele mai frumoasee momentee:]

1.sa te indragostesti
2.sa razi pana te doare burta
3.sa dormi ascultand sunetul ploii ...
4.sa reusesti la ultimul examen:>
5.sa razi de tine :))
6.sa razi fara vreun motiv anume
7.sa te trezesti in mijlocul noptii si sa-ti dai seama ca mai ai cateva ore bune de somn -)
8.sa privesti un apus de soare..
9.sa sti ca esti iubit

Asaaa:))

Ce sa ziicccc:-?suntemm tariii:))


Ce ma distreaza baiatu care spuneee"i'm pretty":))


Ma intrebam..


Ma intrebam...daca iarna ar fi un picut mai calda, ce s-ar intampla? in afar de topirea zapezi...e banal:] daca zapada ar avea alta culoare, ar mai avea acelasi farmec? Desi... uneori in interiorul meu e vara si in ciuda faptului ca afara este un frig de crapa pietrele...ma simt ca si cum as sta langa semnieul inimii incalzind-o si citind povesti nescrise si nespuse de amor. Oare de ce ?....

Ma intrebam doar:]

Punct,de la capat,cu alineat.

Expir aer poluat dintr-o lume poluata de amintiri suflate. Stand cu ochii beliti de monitor observ ca pierd timpul cu absurditate cand altii fac ceva util. Ei bine mie nu imi pasa si contiui sa tasetez in ciuda faptului la fel de absurd ca acum cateva minute mi-am facut unghiile, si oja s-ar putea strica.
Nu-mi pasa.
Imi pasa doar de cuvintele acelea rostite pe indelete pe care mi le-ai soptit in noaptea aceea cu inceput dar fara sfarsit. Camera mea e goala. Mereu m-am gandit ca are o acustica foarte buna, si ma gadesc din nou cand aud ecoul tastelor in mintea mea bantuita de amintiri absurde si fara inteles, franturi din pasaje rostite cu pasiune si dulcegarii inutile. Ma gandesc ca daca tot stiai ca imi vei omori demnitatea si puterea de a mai iubi vreodata, tu tot ai continuat sa imi impregnezi in cap cuvinte de iubire. Ma intreb pentru ce si de ce. Nu gasesc raspuns bineinteles, eu nu gasesc niciodata raspuns la nimic si sunt obisnuita.
E noapte, nu am observat.
E mult fum in jur si totul e de o neclaritate opaca. As vrea sa musc cu aviditate din trecut si sa inlaturi partile in care ne intalneam seara si era perfect...dar nu pot.:(
Nu intelegi, nu?
Nici nu trebuie, nu mai exist, e doar umbra mea bantuita de a ta.

P.S: poate te-am iubit, fraiere, te-ai gandit?