Am vrut sa renunt de nenumarate ori,sa nu privesc inapoi,ci doar inainte,sa nu-mi doresc mai mult pentru ca,stiu,nu pot avea.
Am spus de atatea ori "gata"in timp ce incercam sa ma autosugestionez,insa tot de atatea ori am luat-o de la capat.
Am vrut sa nu simt,am calculat fiecare pas cu precautie,insa este ceva mai puternic decat ratiunea...Simt lcruri de care imi este teama,nu vreau sa iubesc...
Nu ma pot apropia de el,dar nici nu pot sa-l las,este de neinteles,imi place si ii place si lui,o stim amandoi,suntem 2 jucatori dispusi sa mergem pana la capat,alimentati de pasiune.
Ma tem de dependenta,ma tem de mine,ma tem sa nu cad in propria-mi plasa,dar e fenomenal,atat de dragut si greu de atins,ma fascineaza faptul ca nu-l pot avea.
As vrea sa pun punct,sa strig,sa-mi spun durerea,sa stie ca stiu,dar cand il privesc cuvintele se pierd,ramane doar dorinta....O dorinta animalica,greu de suportat si de imaginat...
Bataile inimii se accentueaza,un val de caldura ne cuprinde si seara incepe..
O lume greu de inteles...Un univers de neuitat.
um,hei.:)
RăspundețiȘtergereai talent. bravo. dar,un sfat...pentru un blog nu mai folosi prescurtarile pe care le folosesti si la mess sau alte-alea.Un blog trebuie sa aiba aspect ingrijit,si cu emoticoanele alea multe si cuvintele alea,nu stiu cum sa zic sa fiu mai blanda,dar arata groaznic. Si asta e pacat pentru ca,cum am mai zis,ai talent la scris.
Nu vreau sa o iei in nume de rau,pentru ca e doar un sfat.
Il accepti,bine,nu tii cont de el,eu am avut buna-vointa sa incerc sa te ajut.
Succes in continuare.